Cluedo

M-a intrebat odata cineva ce as alege: sa fiu un mare general sau un detectiv genial, precum Hercule Poirot sau Sherlock Holmes. Nu stiu ce am raspuns atunci, dar cert e ca, odata cu trecerea timpului, inclin spre a doua varianta.

Cluedo mi-a oferit sansa de a ma metamorfoza in asa ceva si nu cred ca am fost mai incantat vreodata ca am reusit sa castig (poate doar la Dominion). Vechi de prin 1948, Cluedo este prototipul boardgame-ului de deductie: intr-o vila luxoasa, proprietarul, Mr. Black, a fost omorat de catre unul dintre invitati. Esti unul dintre ei si ramane in sarcina ta sa afli inaintea celorlalti unde s-a petrecut crima, cu ce arma a fost comisa si, mai ales, cine a infaptuit-o.

Mecanismul jocului este ingenios: exista cate o carte pentru fiecare camera, pentru fiecare arma si pentru fiecare personaj; la inceput, cate una din fiecare categorie este extrasa si pusa in mijlocul suprafetei de joc, iar restul sunt impartite jucatorilor. Acestia isi aleg cate un pion de culoarea unuia dintre personaje si cutreiera vila in cautare de indici si facand supozitii pentru a-i obliga pe ceilalti sa le arate cartile pe care le au in mana, incercand astfel sa afle care sunt cartile lipsa.

Pentru a va bucura pe deplin de Cluedo este nevoie sa treceti peste doua aspecte. Primul ar fi ca lipseste componenta psihologica, adica acele motivatii care ii imping pe oameni la crima, jocul fiind similar mai mult cu faimosul test de inteligenta al lui Einstein. Insa modul cum arata peisajul in care se desfasoara crima si maiestria de a picura un aer suspect in figura fiecarui personaj compenseaza lipsa povestii pe care o puteti creea singuri in minte, daca imaginatia nu va da pace. Eu fac o comparatie permanenta cu Zece negri mititei de Agatha Christie, in opinia mea, de departe cel mai bun roman de suspans scris vreodata.

Cel de-al doilea aspect este mai tehnic si se refera la o dedublare a rolului jucatorilor: pe o parte va alegeti un personaj pe care il mutati pe tabla, pe de alta puteti avea in mana carti despre alte personaje sau insusi personajul vostru poate fi cel cautat. Nu va temeti, dupa ce veti juca putin va veti familiariza cu asta si veti intelege ca deplasarea pionilor nu este doar o formalitate, ci este un ingredient vital in formula succesului la acest joc.

Alte ponturi ar fi sa va dezvoltati un sistem cat mai eficient de a va lua notite (tabelasele care vin odata cu jocul sunt foarte utile, dar o simpla foaie si un pix pot fi la fel, daca posesorul isi pune mintea la contributie) si sa fiti cu bagare de seama la ce se intampla in jur, pentru ca din supozitiile pe care le fac ceilalti puteti deduce mai multe decat ei.

Incercati sa castigati la Cluedo si stima voastra de sine va exploda :).

Surse fotografii: BoardGameGeek; cutia.ro

« Niste jocuri de carti excelente