Dominion – file de poveste

Asa cum va spuneam si in recenzia jocului, succesiunea cartilor din Dominion ma predispune la a-mi imagina povestea pe care ar spune-o. Ca urmare m-am hotarat sa initiez o rubrica in care sa scriu astfel de istorioare, inspirate de scenarii nascute involuntar, in timp ce savurez acest extraordinar boardgame.

Variante de povesti sau critici sunt binevenite oricand🙂.

Strainul era invesmantat asa cum se imbraca aceia care pornesc pe un drum fara intoarcere: straie intunecate, stranse pe corp, fata infasurata.

Batranul crapa usa, arunca o privire tematoare, dar agera afara, apoi o deschise si isi intampina oaspetele cu un zambet larg, in timp ce ochii ii urmareau neobosit fiecare gest.

– Bine ati venit, ma bucur sa va cunosc. Am auzit multe despre domnia voastra.

Strainul schita un zambet chinuit si apoi se uita intrebator prin incaperea la fel de saracacioasa precum restul asezarii. Batranul sesiza si rase incurajator:

– Stiu ca nu e chiar ce va asteptati, dar e cel mai sigur loc pentru a avea o astfel de intalnire. Asadar, cu ce va pot ajuta?

Strainul isi dadu gluga la o parte, dezvaluind un chip cu trasaturi grave si nobile, ofta prelung si spuse:

– Ai spus ca ma cunosti, deci stii ca eu sunt creatorul Podului. Eu l-am imaginat, eu l-am calculat, eu am supravegheat constructia lui. Cand m-a chemat la el prima data, regele meu mi-a impartasit visul lui, de a vedea cele doua regate invingand izolarea la care sunt condamnate de secole. Am crezut in asta si m-am daruit pe mine acestui vis, care s-a dovedit a fi un cosmar. Soldati salbatici s-au napustit in partea cealalta de indata ce Podul a fost terminat, au pustiit si au pradat, au aruncat copii si batrani de pe inaltimile Podului si au ras in timp ce suflete nevinovate se pierdeau in genuni.

Strainul se opri, isi acoperi fata cu palmele si tacu pentru minute bune. Apoi, isi indrepta privirea spre batran si zise hotarat:

– Vreau sa il vad distrus. Mi s-a spus ca nu exista ceva cladit de mana omului care sa va reziste.

– O sa coste.

– Asta nu are nicio importanta, spuse strainul, aruncand o punga cu galbeni pe masuta crapata din fata sa. Lumina palida a opaitului facu sa scanteieze monezile, ca si ochii batranului.

– Stati fara grija. Pana la finalul primaverii, Podul nu va mai fi.

7 comments so far

  1. alex m on

    Ai un mod inocent de a „povesti”, fata de scrierile de dincolo. Pare ca ai creat rubrica asta ca sa ne arati un alt Iuli, mai apropiat de copilarie ca si continut si limbaj. M-a amuzat.😛

  2. iulianf on

    Ce as fi oare fara povestile care mi-au hranit sufletul pana acum?
    Unul dintre putinele avantaje ale maturitatii fata de copilarie este ca iti poti crea propriile povesti😛.

  3. Claudia on

    Foarte tare! Mi-a placut la nebunie. D-abia astept o noua aventura dn lumea Dominion. (as vrea ceva cu „escoroci”:D, daca se poate:P)…

  4. Boardgames BLOG on

    Si noi avem o serie de povestiri de acest gen: Viata ca un boardgame🙂 Interesanta povestea ta….

  5. iulianf on

    Multumesc pentru apreciere🙂.
    Am cautat pe blog-ul vostru sectiunea de povesti,dar nu am reusit sa o gasesc. Cand mai dai pe aici, sa-mi lasi un link, ca pot intra sa arunc o privire🙂.

  6. Boardgames BLOG on

    NU avem o sectiune de povesti. Fiecare este in categoria jocului despre care am vorbit. Uite aici toate povestile: http://www.boardgames-blog.ro/tag/viata-ca-un-boardgame/

  7. iulianf on

    Indemn pe oricine sa intre pe link-ul de mai sus, pentru ca va avea ce citi.
    Preferata mea e cea de la Buccaneer🙂.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: